This is how I grew my own roots

Am fost un copil care iubea să danseze, să joace teatru și care îi punea întrebări bunicii tot timpul – unele puteau fi foarte bine încadrate în categoria „întrebări de oameni mari”.

Lumea înconjurătoare era locul de joacă pe care voiam să-l explorez cu nesaț. „De ce?”-ul era la ordinea zilei… sau, dacă ai întreba adulții din copilăria mea, la ordinea momentului!

Simțeam mult de mică și eram gata să schimb lumea

Voiam s-o fac un loc mai bun și mai frumos. Aveam îndrăzneala (sau nebunia, poate) – specifică vârstei – să cred că „eu, Oana, pot muta munții din loc, că doar nu e așa mare scofală!”

Setea de libertate, spiritul de explorator și nevoia de sens au rămas cu mine. La 14 ani am intrat la cercetași, locul unde am simțit că mi-am găsit tribul. În anul III de facultate am plecat cu bursă de studiu în Japonia, unde am și locuit 369 de zile.

Acolo am primit, de la una dintre elevele mele, confirmarea de care aveam nevoie: mi-a zis că „eu sunt făcută să fiu antreprenoare”.

Cuvintele ei au rămas cu mine și la întoarcerea în România. N-am luat-o chiar atunci pe calea antreprenoriatului, dar mi-am găsit curajul să mă apuc de freelancing. Ofeream meditații de limbi străine și făceam cu greu față numărului uriaș de solicitări.

Confirmările din exterior îmi dădeau mai multă încredere în mine. În sinea mea, păstrasem ceva din entuziasmul copilului Oana, care visa să facă lumea un loc mai bun și mai frumos.

Așa că am făcut un pas cât se poate de firesc: în 2017, m-am întors la cercetași, de data asta din rolul de coordonator și lider de echipă, lucrând într-o structură la nivel național.

În plus, 2017 a fost anul în care am devenit formator și coach.

„Anii tumultuoși ai explorărilor mele… exterioare”

Au urmat câțiva ani de explorări exterioare. Am călătorit mult, am văzut locuri care mi-au rămas imprimate pe retină, m-am conectat cu oameni din diferite colțuri ale țării și lumii și am învățat împreună să facem lucruri bune.

Prin toate experiențele trăite în anii aceia, am avut șansa să mă simt mai conectată cu planeta. Simțeam că prind rădăcini în orice loc pe care îl vizitam sau în care locuiam, chiar și pentru scurtă vreme. Am avut diferite locuri care mi-au devenit, pentru mai mult sau mai puțin timp, acasă.

Simțeam că planeta toată e casa mea și că este de datoria mea să o străbat în lung și-n lat.

Și totuși, eram dezrădăcinată din mine însămi și deconectată de la esența mea.

Am călătorit mult. Sufletul meu era, însă, destinația la care părea că nu mai ajung niciodată. Mă lăsam pe ultimul loc și nu mai făceam lucrurile simple care altădată îmi aduceau atât de multă bucurie și îmi hrăneau sufletul. (Nu vrei să știi cât de rar ajunsesem să dansez și să cânt…) Îmi pierdusem entuziasmul undeva pe drum. Căutarea devenise de fapt o fugă.

Așa s-a produs declicul.

Explorarea interioară, „cea mai cea” dintre toate

Pandemia mi-a pus pauză pe orice plan de călătorie, de mutat în Japonia și apoi de străbătut lumea largă – cu laptopul sub braț și rucsacul în spate.

Nemaiavând unde să fug, am început explorarea și săpăturile interioare serioase.

Am intrat în propriul proces de coaching și terapie cu o încredere șubredă în mine. În cap îmi tot răsuna ideea: „Dar cine sunt eu să merit XYZ?!” Trăiam o stare acută de anxietate și depresie, pe care de multe ori, trăind pe pilot automat, nici n-o conștientizam.

Voiam să ies la lumină și simțeam că am înăuntrul meu resursele necesare să fac asta.

Voiam să-mi (re)găsesc rădăcinile.

Dintre toate explorările în care am fost vreodată, cea în interiorul meu mi-a adus cea mai multă claritate, cel mai mult sens și cea mai multă bucurie.

Pentru că m-a ajutat să înțeleg care sunt adevărurile mele, să-mi redescopăr autenticitatea și drumul care este în armonie cu intențiile și valorile mele profunde.

Atât din experiența proprie, cât și din procesele transformatoare ale clienților mei, am înțeles un lucru:

Poți să-ți (re)găsești adevărata cale

Fiecare dintre noi își poate (re)găsi calea care îi aduce bucurie, libertate și care îl face să spună cu mâna pe inimă: „Da, asta e călătoria mea!”

Uneori se întâmplă s-o uităm, s-o neglijăm sau să ne abatem de la ea. Alteori nu ne este prea clar încotro vrem să ne îndreptăm sau suntem paralizați de vocea perfecționismului: „Oricum nu vei reuși, visezi prea departe”.

Eu mi-am regăsit curajul să mă înrădăcinez în mine însămi și să pășesc cu încredere și bucurie pe calea mea (un adevăr nu tocmai sexy: nu este un proces ușor și nici rapid).

Și sunt aici să te ajut să te (re)întorci pe drumul către rădăcinile tale. ‘Cause I feel you wanna grow your roots too. 🙂

Ce se transformă când îți găsești rădăcinile și te (re)conectezi la esența ta?

Eu mi-am găsit curajul să-mi cresc propriile rădăcini. Tocmai de aceea, acum te pot însoți și pe tine în călătoria către rădăcinile tale. E felul prin care fac lumea un loc mai bun.

Ce mă recomandă aka chestiuni academico-profesionale

Am lucrat cu:

READY TO GROW YOUR OWN ROOTS?

Dacă ai răspuns da cu toată inima la “Wanna Grow Roots?” și simți că eu te pot însoți în proces, te invit să programezi o discuție gratuită.